Dumnezeu permite suferinta in mod profilactic


Iov 33.19-22   Şi prin durere este mustrat omul în culcuşul lui, când o luptă necurmată îi frământă oasele. Atunci îi este greaţă de pâine, chiar şi de bucatele cele mai alese. Carnea i se prăpădeşte şi piere, oasele care nu i se vedeau rămân goale; sufletul i se apropie de groapă, şi viaţa de vestitorii morţii.

De ce permite Dumnezeu suferinta? Este o intrebare la care si astazi incercam sa raspundem. Lumea este plina de suferinta: boli, handicapuri, esecuri, conflicte, accidente, depresie, lipsa bunului simt, persecutie, jigniri… intr-un cuvant suferinta ca normalitate in lumea de sub soare. Prima intrebare este: DE CE? Nu spun ca aceasta prima intrebare este cea corecta… dar in mod natural vine prima! Corect ar fi sa intrebi ce ar trebui sa invat, sau cum pot trece cu succes prin ea!

Cei trei prieteni ai lui Iov au raspuns in unison la aceasta intrebare, iar parerea lor (de fapt ca a majoritatii oamenilor crestini, pagani sau atei) era ca este o rasplata pentru o fapta comisa. Teoria retributiei nu este de ieri de azi, este dintotdeauna. Elihu vine insa cu o noua perspectiva asupra suferintei: Dumnezeu nu foloseste suferinta punitiv, ci profilactic!

CS Lewis in “Problema Suferintei” spune: “Dumnezeu ne sopteste in placerile noastre, vorbeste in constiinta noastra, dar striga in suferintele noastre: este megafonul pe care-L foloseste pentru a trezi o lume surda.” O, cat de adevarat! “Dumnezeu vorbeste cand intr-un fel, cand intr-altul; dar omul nu ia seama” (Iov 33.14).

Este adevarat si ca suferinta vine in lume datorita unor cauze naturale ale actiunilor noastre, cum ar fi condusul imprudent ce cauzeaza accidente cu finalitate tragica in domeniul suferintei. Este adevarat si ca Dumnezeu pedepseste pe cel care pacatuieste pentru ca in suferinta sa fie disciplinat (1Cor 11.30). Dar este la fel de adevarat ca Dumnezeu permite suferinta in viata noastra pentru a ne feri sa pacatuim. In Noul Testament un caz “calsic” este cel al Apostolului Pavel care prin harul lui Dumnezeu avea un “tepus in carne,” ca metoda profilactica pentru mandrie!

Nimeni nu vrea sa sufere! Cand suntem bolnavi reactia noastra este sa-L rugam pe Dumnezeu sa ne vindece… DAR DACA SCOPUL BOLII ESTE TOCMAI VINDECAREA NOASTRA? Framantarile din oase, lipsa apetitului, pierderea greutatii corporale, sufletul sleit, lipsa poftei de viata: sunt doar cateva simptome ale depresiei si ale suferintei extreme. Acestea sunt permise de Dumnezeu pentru a nu cadea in “groapa,” de a preveni prabusirea!

Cand intelegi aceste aspecte, dulce-ti este suferinta! Suferinta devine limbajul dragostei divine… asa… cand intr-un fel, cand intr-altul!

Adu-ti aminte cand treci data viitoare prin suferinta extrema ca scopul ei poate fi indreptat spre corijarea ta, in mod profilactic. Suferinta ca profilaxie este o metoda folosita directiv, sau doar permisiv, de catre Dumnezeu pentru cei ce-i iubeste. Este o onoare sa poti suferi cand ai certitudinea ca esti in laboratorul lui Dumnezeu!

Anunțuri

6 responses to this post.

  1. Posted by ambasadorul on Ianuarie 12, 2010 at 7:02 pm

    Cristi,

    Domnul Isus este pentru noi un model de suferință. Mântuitorul nu ne promite că ne scapă de orice suferința din viața noastră. El ne învață însă cum să o purtăm!

    Mult har îți doresc!

    Răspunde

  2. Posted by Marius Zărnescu on Ianuarie 12, 2010 at 8:18 pm

    Am lansat blogul Max Lucado Romania. http://maxlucadoromania.wordpress.com/. Articole in limba romana, devotionale zilnice, saptamanale, video si in curand multe altele.
    Sunteti interesat sa facem schimb de linkuri? Daca da, va rugam sa ne anuntati. Dumnezeu sa va binecuvanteze!
    Echipa Max Lucado Romania.

    Răspunde

  3. Posted by yvone on Ianuarie 12, 2010 at 10:22 pm

    „Dumnezeu striga in suferintele noastre ” …este megafonul pe care-L foloseste pentru a trezi o lume surda
    îmi cer permisiunea să scriu: pentru a trezi credincioşii…
    Dar dacă se găseşte un înger mijlocitor pentru el, unul din miile acelea, care vestesc omului calea pe care trebuie s-o urmeze,
    Dumnezeu Se îndură de el şi zice îngerului: ,Izbăveşte-l, ca să nu se pogoare în groapă; am găsit un preţ de răscumpărare pentru el!’
    cred că:-scopul suferintei mai este şi pentru a -şi arăta Domnul Slava Sa (nu neapărat să urmeze vindecări) îl putem slăvi mai bine în suferinţă,suferinţa mea e benefică pentru a sensibiliza inimi împetrite,suferinţa e scânteia prin care se aprinde o viaţă de rugăciune şi rededicare,suferinţa desăvărşeşte mântuirea;toate acestea le vedem studiind atent faptele înaintaşilor credinţei noastre ,dar ,şi din expierenţele personale -Maranata-

    Răspunde

    • Eu nu cred ca suferinta si boala trebuie sa isi gaseasca raspunsul in vindecare. Eu cred ca vindecarea pe care o aduce suferinta este una spirituala in sensul prevenirii de a cadea in groapa. Vindecarea trupeasca este o optiune reala, dar nu intotdeauna primordiala. Cunosc persoane care considera ca vindecarea este trimisa pentru a ne exercita credinta supranaturala in vederea unor rezultate supranaturale, iar lipsa rezultatelor indinca lipsa credintei… nu sunt de acord! Este ca si cum ai avea cancer, Domnul vrea sa lucreze in viata ta si prin aceasta sa-si culeaga gloria prin aceasta daltuire. Din imaturitatea ta, tu ii ceri Domnului sa iti ia cancerul, iar daca aceasta nu se intampla intri in depresie pentru ca intelegi ca nu ai credinta suficienta. Toate se rezolva intelegand voia lui Dumnezeu cea buna, placuta si desavrasita, dar pentru aceasta avem nevoie de metanoia… transformarea gandirii. Fie ca Domnul sa-si culeaga gloria din toate!

      Răspunde

  4. Posted by Cristian on Februarie 13, 2010 at 9:18 am

    Fratii mei dragi, cancerul nu vine de la Domnul, cancerul este boala data de diavol, pe crucea de la Golgota Isus a purtat toate boliile noastre, cancerul este o celelula smechera, la fel ca si Diavolul, care vine in corpul nostru ca un prieten, pana ajunge sa intre in sangele nostru pacalind anticoprii si dupa aceea ne ataca imunitatea, problema este ca noi trebuie sa punem sangele lui Isus peste trupurile nostre, sa il chemam pe El sa vindece, sa alunge aceasta boala.Nu mai credeti ca Domnul da cancerul pentru ca nu este asa, un Dumnezeu sfat, drept nu poate sa trimita ceva ce nu e creat de El.
    Cititi cuvantul lui Dumnezeu si ve-ti vedea.

    Răspunde

    • Cristian,
      Apreciez faptul ca ai citit articolul meu si te-a provocat indeajuns pentru a scrie un comentariu. Nu am pretentia ca te voi convinge, dar pentru o analiza mai amanuntita despre problematica bolii si vindecarii prin ranile lui Isus Cristos, te sfatuiesc sa citesti articolul din BROderia pe aceasta tema. In alta ordine de idei te rog sa gandesti prin perspectiva generala a Scripturii, nu neaparat printr-o pereche de ochelari. Daca Dumnezeu filtreaza orice incercare si orice ispita pentru a le potrivi cu puterile noastre, si daca Iov a avut boala aceea dezgustatoare ca urmare a faptului ca Dumnezeu a permis-o, aceasta il face pe Dumnezeu autorul moral. Este adevarat ca Satana l-a lovit pe Iov, dar Dumnezeu este cel ce a permis aceasta modalitate de incercare pentru a-si expune gloria prin Iov, omul la fel de slab si credincios ca noi! Un Dumnezeu sfant si drept tocmai ca isi poate permite sa faca acest lucru, pentru ca altfel nu ar fi sfant si drept! Domnul sa iti dea lumina in cele de mai sus!

      Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: