Crezul de la Niceea


Motivul pentru care am postat Crezul este ca am vrut sa readuc in atentie rezultatele unei controverse Cristologice, rezultate care ajuta si astazi unii credinciosi sa isi rezume marturisirea credintei lor intr-un mod special.

Cred intr-Unul Dumnezeu, Tatal Atotiitorul, Facatorul cerului si al pamantului, Vazutelor tuturor si nevazutelor.

Si intr-Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Nascut, Care din Tatal S-a nascut Mai inainte de toti vecii. Lumina din Lumina,

Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, Nascut nu facut Cel de o fiinta cu Tatal, Prin Care toate s-au facut.

Care pentru noi oamenii Si pentru a noastra mantuire S-a pogorat din ceruri Si s-a intrupat de la Duhul Sfant Si din Maria fecioara, Si S-a facut om. Si S-a rastignit pentru noi In zilele lui Pontiu Pilat Si s-a patimit si S-a ingropat. Si a inviat a treia zi dupa Scripturi. Si S-a suit la Ceruri Si sade de-a dreapta Tatalui. Si iarasi va sa vina cu slava, Sa judece viii si mortii, A Carui imparatie nu va avea sfarsit.

Si intru Duhul Sfant, Domnul de viata Facatorul, Care din Tatal purcede, Cel ce impreuna cu Tatal si cu Fiul Este inchinat si slavit, Care a grait prin prooroci.

Intru una, sfanta, soborniceasca Si apostoleasca Biserica,

Marturisesc un Botez, intru iertarea pacatelor.

Astept invierea mortilor Si viata veacului ce va sa fie.

Amin!

Anunțuri

8 responses to this post.

  1. Posted by adrian on Iulie 15, 2010 at 9:59 pm

    Nu crezi ca ar prinde bine bisericii un studiu pe Crezul de la Niceea?! Crezul poate fi o „punte” excelenta in discutiile cu credinciosii ortodocsi.

    Răspunde

  2. Bine ai grait! Cred ca ar fi extraordinar un studiu aprofundat din Crez! Este o idee nemaipomenita!

    Răspunde

    • Posted by adrian on Iulie 15, 2010 at 10:14 pm

      Ar fi legat inclusiv de botez… Este scris „marturisesc (eu!) un botez…”
      Nu arata aceasta ca cei care l-au formulat nu erau (inca) adeptii pedobotezului?!

      Răspunde

  3. Asa este! Buna observatie! Cei care marturiseau botezul trebuiau sa fie in stare sa inteleaga si sa transmita intelegerea privitoare la aceste doctrine importante. Pedobotezul insa nu a fost introdus mai tarziu, ci mai devreme.
    Desi Didache (100 dC) vorbeste despre botezul adultilor pentru ca era cerinta ca cei care se botezau sa posteasca, totusi exista anumite scrieri din secolul doi si trei care vorbesc despre botezul copiilor. Irineu (130-202 dC) vorbeste despre botezul copiilor ca despre “nasterea din nou pentru Dumnezeu” iar trei pasaje din Origen (185-254 dC) mentioneaza botezul copiilor ca ceva obisnuit. Tertullian (155-230 dC) desi sfatuieste amanarea botezului pana dupa casatorie, totusi mentioneaza si botezul copiilor prin marturia unor crestini in locul lor. Traditia Apostolica atribuie lui Hipolit din Roma (mort in 235) descrierea ceremoniei botezului in care copiii erau botezati primii prin marturia parintilor lor, sau a altor rude. Din secolul trei botezul copiilor este folosit ca o practica standard, chiar daca altii au preferat sa amane botezul pana la o data mai tarzie in viata.
    Daca la 325 dC Crezul indica botezul ca parte din marturisirea de credinta, atunci trebuia marturisit de unul capabil sa spuna aceste cuvinte. Totusi nu este clar daca in Crez declaratia are de a face cu varsta la botez, sau cu motivul pentru botez „intru iertarea pacatelor.” Daca are de a face cu iertarea pacatelor, atunci logic ar trebui facut adultului care a avut sansa sa pacatuiasca. De fapt acesta era si motivul celor care amanau botezul pentru o varsta adulta.

    Răspunde

  4. Posted by adrian on Iulie 16, 2010 at 2:03 pm

    Vasile cel Mare si Ioan Gura de aur, desi proveneau din familii crestine, s-au botezat adulti.
    Cele mai vechi canoane vorbesc de pregatirea catehumenilor pentru botez (unul din canoane ii obliga sa posteasca inainte de botez).
    Abia Canoanele tarzii (Cartagina) vorbesc de botezul copiilor.
    Se pare ca circulau ambele practici.

    Răspunde

  5. Posted by bobo on Iunie 13, 2011 at 6:56 pm

    e mult mai simpla explicatia decat crezul in sine. Marturisesc un botez pentru iertarea pacatelor e aplecarea celui care aduce un nebotezat la apa botezului. Daca cercetati scripturile o sa vedeti ca cine aduce pe cineva pe calea credintei ii sunt iertate pacatele si in ceruri va avea viata vesnica.
    Dar nu vreau polemica. Un subiect tabu pentru biserica ortodoxa e si motivul schimbarii de la textul original a cuvantului „catolica ” cu „soborniceasca” Schimbarea a fost facuta dupa Marea Schisma din 1054.

    Răspunde

  6. Posted by Manuela Schmid on Noiembrie 22, 2012 at 11:21 am

    Cand rostim in biserica Crezul (si anume la fiecare Sf. Liturghie), spunem ca „marturisim un botez” acum si aici, asa cum marturisim si celelalte doctrine din crez. Nu se refera la a da marturisire la botez, ci la marturisirea de o viata intreaga a unui botez care iarta pacatele.
    Iar in ce priveste termenul „catolic”, acesta a insemnat timp de 1000 de ani „universal”, de pretutindeni,Trmenul „catolic” a fost preluat de biserica catolica (de apus) spre a o deosebi de cea ortodoxa (de rasarit).. In acest caz, „catolic” nu-si mai are intelesul de „universal”, ci se refera doar la biserica de la Roma. Si, pentru a se evita confuzia, bis. ortodoxa a inlocuit termenul de „catolica”, cu cel de „soborniceasca”.

    Răspunde

    • Sunt de acord cu faptul ca in crez marturisirea botezului se refera la actul identificarii cu moartea si invierea Mantuitorului nostru si nu la marturisirea de la botez. Totusi expresia „botez care iarta pacatele” este deplasata de la linia doctrinara a Noului Testament. Botezul nu iarta pacatele ci sangele Mantuitorului o face! Botezul exprima public acea spalare a pacatelor facuta prin sangele Domnului. Daca botezul avea aceasta putere, atunci Fiul lui Dumnezeu nu avea de ce sa-si verse sangele din moment ce exista deja o modalitate. Era nevoie doar de un decret divin pentru a da putere apei botezului (sau actului botezului) sa faca acest lucru! Dintr-o perspectiva Vechi Testamentala nici arhetipul sacrificiilor nu-si avea sensul, pentru ca fara varsare de sange nu exista iertare! Deci… jertfa Domnului nostru are puterea de a spala si ierta… apa botezului este elementul care ne aduce de ingroparea si invierea cu Christos!

      Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: