Cateva observatii la Ioan 3.16


La Departamentul de Invatatura din cadrul Bisericii Baptiste Metanoia din Ploiesti pe care o pastoresc, avem obiceiul de a face observatii pe text in vederea cultivarii unui respect mai adanc pentru textul Sfintei Scripturi, dar si pentru a invata cum sa interpretam aceste texte. Acestea sunt observatiile mele privitor la un text arhi-cunoscut, Ioan 3.16. Dupa ce am disecat textul in contextul sau, am ajuns la concluzia unanima ca nu exista texte cunoscute in Scriptura, ci numai texte care asteapta sa fie descoperite la adevarata lor valoare si profunzime.

  1. Acest verset este un comentariu al lui Ioan la spusele lui Isus
  2. Sectiunea 16-21 este o recapitulare la ce i-a spus Isus lui Nicodim
  3. Hutos nu inseamna „atat de mult” ci inseamna „astfel” sau „in aceasta maniera” => astfel ne-a iubit Dumnezeu (in aceasta maniera ne-a iubit Dumnezeu)- referindu-se la inaltarea lui Isus pe cruce ca a sarpelui inaltat de Moise. Deci mergand pe ideea ca Dumnezeu ne-a iubit atat de mult… nu exista in text, ci este o interpretare si o ingustire a intelesului primar.
  4. Dumnezeu a iubit – vb ind aor activ = se refera la realitate si la o forma inalta de dragoste (agapao)
  5. „Dumnezeu” este articulat, ceea ce indica nu atat calitatea (divinitatea) cat personalitatea (Dumnezeu ca persoana)
  6. Lumea (ton kosmon) indica rasa umana ca persoane (articulat): evrei si Neamuri… este un sistem corupt in care oamenii in general isi traiesc viata
  7. „Ca” (hoste) este o conjunctie care se traduce prin „pentru acest motiv”, dar aici arata un rezultat practic al dragostei lui Dumnezeu (este singurul in NT, restul sunt rezultate reale) – este in legatura cu verbul la indicativ aorist act (a dat)
  8. Constructia frazei indica tensiunea a ceea ce s-a intamplat: pe Fiul pe singurul l-a dat!
  9. Isus este Fiul, iar Dumnezeu este in mod logic, Tatal… aceasta declaratie ar fi izbucnit revolte!
  10. Singurul este de fapt unicul (monoghene), indica unicitatea, nu singularitatea (putea sa aiba inca unul dar nu a vrut!)
  11. Ultima parte din verset este cea din versetul 15, cu adaugarea „sa nu piara”
  12. Cei care cred – vb participiu prezent activ – merge cu in El, si face referire iar la sarpe, credinta este activa si este provocata de El. Desi vederea te duce la necredinta, totusi provocarea te duce la credinta.
  13. Sa nu piara – vb subj aor reflexiv = sa nu se distruga pe ei insisi. Verbul apollumi inseamna a distruge, a ruina. Verbul indica indepartarea de la realitate, aratand probabilitatea (este primul pas de la realitate la irealitate, indicand probabilitatea)
  14. Distrugerea este prezentata in contrast cu viata eterna prin alla = conjunctie adversativa => dimpotriva
  15. Ci sa aiba – vb subj prez act – este indepartat de la realitate, indicand probabilitatea (este primul pas de la realitate la irealitate, indicand probabilitatea), dar avand aproape 0 forta imperativa
  16. Sa continue sa aiba viata eterna – deci viata eterna incepe acum, dar nu se mai termina
  17. Viata eterna inseamna a impartasi aceeasi viata cu Dumnezeu in Isus Cristos
  18. Viata eterna – de 16 ori in Ioan si de 6 in 1Ioan
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: