Crestinismul in istoria religiilor

Desi radacinile crestinismului sunt mai dinainte de nasterea lui Cristos, modul in care apare pe firmamentul istoriei este interesant. Poti invata multe despre crestinism in cele 90 de secunde de istorie comprimata! Sper sa ajute si altora… mai ales in Evanghelizare!

Anunțuri

Israelul in istoria universala

Am fost uimit sa privesc timp de 90 de secunde istoria Israelului in contextul universal. Este un exercitiu interesant si necesar pentru predicatorii Scripturii. Scriptura nu exista intr-un vid, ci te provoaca sa stii istorie si gramatica. De data aceasta suntem pe segmentul istoriei!

Saracii in VT nu cerseau, ci munceau!

Şi Boaz a zis slujitorului însărcinat cu privegherea secerătorilor: ,,A cui este tînăra aceasta?„Slujitorul însărcinat cu privegherea secerătorilor a răspuns: ,,Este o tînără Moabită, care s’a întors cu Naomi din ţara Moabului.  Ea a zis: ,Dă-mi voie să strîng şi să culeg spice dintre snopi, rămase pe urma secerătorilor.` Şi de azi dimineaţă, decînd a venit, a stat în picioare pînă acum, şi nu s’a odihnit decît o clipă în casă„.  (Rut 2:5-7 )

Studiez Rut la momentul de fata si  am ramas surprins de aplicarea in practica a prevederilor din  Levitic 19:9-10 and Deuteronom 24:19-22 . Strânsul spicelor după ce au trecut secerătorii era o prevedere care îi ajuta pe cei săraci să ducă o viață demnă. Soluția aceasta socială cerea ca acei săraci să muncească mult și din greu pentru a menține demnitatea celor care dacă erau dependenți de generozitate altora, putea fi pusă în pericol. Spicele căzute, sau rămase ne-secerate erau ale săracilor. Pentru a face rost de ceva mâncare pentru familie, cel sărac trebuia să muncească

Loturile de pamant erau delimitate unul de celalt prin pietre, asa ca puteai sa intri cu usurinta in lotul vecin. Pentru un sarac sa poata aduna ceva spice, trebuia sa strabata o portiune mare de camp. Spicele erau secerate nu de jos, ci de la baza spicului, de unde incepea tulpina. Cele mai usor de depistat erau spicele ramase ne-recoltate, dar baza erau cele cazute pe jos. In zaduful zilei, stand in picioare intr-o pozitie mai incomoda decat a seceratorilor, Rut s-a dovedit a fi o femeie harnica si responsabila.

In VT nu se incuraja cersitul, ci munca! Munca era aceea care dovedea celorlalti faptul ca saracia nu era sufleteasca… ci numai materiala! In ziua de azi multi cersetori vin sa ne bata la usa. Incurajarea cersitului reduce numarul celor harnici si responsabili. Incurajarea cersitului se face prin oferirea cu generozitate a unor bunuri sau bani. Asta ma imi aduce aminte de faptul ca la Oficiul Postal unde merg de obicei, este un baiat care iti deschide usa sa intri in oficiu. Este o forma de cersit… dar depune un efort, presteaza o munca… nu intinde pur-si-simplu mana pentru un leu!

Cand intindem mana la Dumnezeu si cersim, fara sa prestam minic… oare ce gandeste El despre noi?

Politica bisericeasca de la origini pana in prezent

(articolul acesta a aparut in Farul Crestin, iar la rugamintea unui coleg de lucrare l-am publicat si pe blogul meu)

Predicand din Epistola lui Iacov in biserica locala unde slujesc, am ajuns la convingerea ca acest subiect nu trebuie ocolit, ci abordat. M-am simtit dator in fata lui Dumnezeu, ca ceea ce am inteles sa transmit mai departe si altor frati si surori in Domnul Isus. Asa s-a nascut dorinta de a schita esenta acestui subiect asa cum l-am inteles din inima pastorala a lui Iacov.

Sa adresezi o problematica atat de delicata in zilele din urma este un act de curaj. Subiectul tabu al masinatiilor, manipularilor si sforariilor din biserica locala este incomod si deranjant, dar actual. Desi nu discutam prea mult despre acest cancer ce distruge bisericile locale, totusi promovam politica bisericeasca atat prin practicarea ei cat si prin lasitatea tacerii. Cei care o promoveaza pot fi gasiti pe toate treptele ecleziastice de la simpla membralitate pana la orice nivel de conducere. Desi este hidoasa, ea se ascunde de fiecare data in spatele „binelui bisericii.”  In cele ce urmeaza voi folosi termenul de „politica bisericeasca” pentru a desemna tactica abila de a atinge un scop egoist sau de a satisface o ambitie personala sau de grup.

Scriu aceste randuri nu ca act de curaj din partea mea, ci doar ca un act al ascultarii. Actul de curaj ii apartine lui Iacov, fratele Domnului Isus, care scria unor frati si surori contemporani lui, explicand stari de fapt reale. Am constatat din experienta mea in lucrare ca desi recipientii s-au schimbat, mesajul este relevant si aplicabil in bisericile locale contemporane. Iacov nu vorbeste oamenilor de pe strada si nici despre ei, ci vorbeste celor din biserica lui Cristos dezvaluind starea lor pacatoasa.

Cu toate ca acesti crestini intelesesera mesajul Evangheliei, nu mai traiau Evanghelia si ce este mai grav, nu mai erau o Evanghelie pentru cei necredinciosi. Imprietenindu-se cu lumea, fascinati de sistemul corupt de unde Domnul Isus ii salvase, crestinii transformasera biserica locala intr-o arena a luptelor gladiatoriale, sau intr-un teatru al operatiunilor din cele mai lumesti.

Iacov are un stil aparte: descrie o stare de fapt, da porunci clare si inainte sa iti dai seama ce se intampla cu tine, trece la o alta problema inrudita cu cea pe care o discuta. Desi te lasa cu gura cascata si cu mintea inca ametita de lovitura primita, Iacov merge mai departe fara sa iti lase timp sa rasuflii! Este un chirurg care nu are timp de conferinte biblice, scopul sau este sa diagnosticheze si sa taie raul din radacina. Cancerul trebuia scos cat mai repede din Trup!

Realitatea politicii in biserica locala

Din modul in care scrie Iacov indica faptul ca politica bisericeasca era o problema a bisericilor locale din timpul sau. In Iacov 3.14 (Dar dacă aveţi în inima voastră pizmă amară şi un duh de ceartă, să nu vă lăudaţi şi să nu minţiţi împotriva adevărului) el foloseste verbele la indicativ pentru a da ideea de realitate, prezentul pentru a arata faptul ca ceea ce spune el era un proces in plina desfasurare, iar imperativul pentru a creiona ideea de a inceta acea actiune. Intriga in biserica nu este inventata de curand, ci este o un simptom al unei boli mai vechi care are la fundament intelepciunea lumeasca.

Contexul in care aceasta intelepciune apare este cel in care analfabetismul biblic si teologic este mentinut ca o stare de fapt. Cu cat Scriptura nu este predicata in mod exegetic cu atat nivelul biblic si teologic este mai scazut. Invatatorii din biserica sunt chemati sa aiba o pregatire cat mai inalta din punct de vedere calitativ pentru a ridica si pe cei care inca buchisesc paginile sfinte. Cu cat politica bisericeasca urla din toate puterile, cu atat Scriptura nu mai reuseste decat sa sopteasca.

Cuvantul folosit de Iacov este eritheia care este tradus de Cornilescu prin „duh de cearta.” Este un cuvant care indica ambitia egoista, intriga, interesul personal sau colectiv, intres ce determina spiritul de partida si apararea intereselor acestui grup. Acest cuvant era folosit atunci cand politicienii conduceau campanii de castigare a voturilor, dar provine de fapt din industria textila, indicand invartirea lanii pe fus.

Cel care era caracterizat de acest cuvant era unul care tragea sforile, care isi numara si castiga voturile, care era condus de ambitia egoista pentru a-si promova interesul personal sau de partida prin intriga si joc politic. Ori de cate ori cineva face calculele celor care ar putea pleca din biserica pentru un anumit motiv, sau a celor care pot sustine cauza ambitiei personale, nu face altceva decat sa introduca sistemul corupt al lumii in biserica locala. Acest om este un politician al Iadului in comunitatea Cerului!

Pentru ca poarta atata incarcatura in semnificatie, eritheia a fost folosit si de Pavel, dar este tradus de fiecare data diferit de Cornilescu. In Romani 2.8 ca in Filipeni 1.17; 2.3 este tradus cu „duh de cearta,” in 2Corinteni 12.20 prin „dezbinari,” iar in Galteni 5.19-21 prin „neintelegeri.” Astfel aflam ca promotorii politicii si intrigii in biserica locala vor avea parte de urgie din partea lui Dumnezeu, ca vor aduce intristare Apostolului Pavel, ca nu vor mosteni Imparatia lui Dumnezeu si ca adauga necaz lanturilor lui Pavel. De aici concludem ca impactul intrigii este atat local, cat si universal, atat temporar cat si etern.

O asemenea problema grava nu poate fi trecuta cu vederea atunci cand imbolnaveste Trupul lui Cristos. Iacov nu foloseste acest termen in sensul de reglementare a comportamentului in interiorul bisericii locale, ci in sensul de intriga si diplomatie lumeasca. Pentru ca de la inceputuri a insemnat subminarea vietii spirituale in comunitatea locala, politica bisericeasca a fost infierata atat de Pavel cat si de Iacov. Fie ca este prezenta in Roma, in Filipi, in Corint, in Galatia, in Bucuresti sau in oricare alta localitate, intriga si ambitia personala isi va pastra tiparul pentru ca are aceeasi origine.

Originea politicii in biserica locala

Pentru Iacov era clar ca starea de fapt era generata nu de o intelepciune care isi gasea radacinile in prezenta lui Dumnezeu, ci era bine infipta in pamant. Iar daca unii nu ar fi inteles mesajul, Iacov foloseste conjunctia adversativa „dimpotriva” de dragul claritatii (Iacov 3.15 dimpotriva pamanteasca, fireasca, draceasca) Pentru cateva secunde esti uluit! Intriga si ambitia personala si de grup este alimentata din imediata prezenta a demonilor! Cred ca trebuie sa clarificam putin cei trei termeni pentru a intelege pe deplin impactul acestei imagini create de batranul Iacov.

Originea pamanteasca a politicii bisericesti indica faptul ca este limitata de orizontul pamantesc al realitatii. Aceasta inseamna ca nu este nimic divin in ea… ba dimpotriva este impregnata cu atata pamant, incat si in cele mai sclipitoare momente ale ei este tot sub orizontul pamantului! Orice om mort in greselile si pacatele lui detine acest tip de intelepciune si capacitate de intriga. Poate fi rafinata, poate fi „din topor” insa tot pamanteasca este! Iacov are un nume pentru aceasta stare de fapt: prietenia cu lumea. Cand ajungi atat de prieten cu lumea, nici nu mai bagi de seama ca de fapt valorile tale sunt doar pamantesti! Insa avertizarea este ca amicul lumii este inamicul lui Dumnezeu! Cele doua sisteme nu pot coopera, pentru ca nu exista coruptie in sistemul lui Dumnezeu!

Originea fireasca a politicii bisericesti dovedeste calitatea ei fizica. In acest caz indiciul este ca nu exista nici un interes mai presus de trup, de nevoile trupesti. Oricum ar fi ambalat acest continut, tot la nevoile trupului ajunge. Nevoile trupului sunt numite de Iacov placeri (Iacov 4.1De unde vin luptele şi certurile între voi? Nu vin oare din poftele voastre, care se luptă în mădularele voastre?). Placerile sunt acele forte senzuale care isi poarta campaniile militare in membrii bisericii, placeri care determina conflicte deschise atunci cand interesele egoiste sunt incalcate. Cei care sunt implicati in intrigi tanjesc dupa ceea ce nu au, deci iau cu forta si ucid cu sange rece, atat cu vorba cat si cu fapta. Totul se reduce la placerile carnale si senzuale care dicteaza in interiorul acestor oameni cu inima impartita.

Originea draceasca a politicii bisericesti este cea care ma face sa ma cutremur! Iacov spune ca aceasta intelepciune vine din inima dracilor si are asemanarea naturii dracilor. Dracii se pot transforma cu usurinta in ingeri de lumina fiind tot ceea ce iti doresti sa fie. Opozitie, calomniere, citarea Sfintelor Scripturi fara greseala, corectitudine doctrinara… toate acestea pot fi dovezile luminii politicienilor, dar in fapt esenta ei este demonica. Dracii pot cita Sfintele Scripturi, pot avea sentimente inalte provocate de aceste scrieri, dar nu pot actiona. Lipsa faptelor si prezenta sentimentelor este indiciul unei credinte dracesti (Iacov 2.19 – Tu crezi că Dumnezeu este unul, şi bine faci; dar şi dracii cred… şi se înfioară!). Dracii sunt cei care calomniaza, care vorbesc de rau pentru a distruge o reputatie. Complotul este locul unde perfectiunea demonica isi desfasoara perioada de practica.

Pamanteasca, fizica si draceasca – o caracterizare a genezei intrigii, ambitiei si a politicii bisericesti. La o asa origine nu este nici un secret faptul ca modul de operare trebuie sa fie departe de cer, departe de har, departe de prezenta lui Dumnezeu.

Modul de operare al politicii in biserica locala

Intriga nu poate intra in arena de una singura. Ea este strans legata de invidie, infatuare, minciuna, incalcarea voita a principiilor biblice, calomniere si manipularea sistemului legal. Interdependenta acestor modalitati de operare este expusa de Iacov, chiar daca nu toate actioneaza in acelasi timp. Biserica locala avea nevoie de un instrument de detectare a politicii bisericesti pentru a o eradica, asa ca citirea publica a Epistolei era modalitatea cea mai buna pentru vaccinarea credinciosilor.

Invidia ce producea amaraciune era una dintre cele mai mari cauze a ceea ce se intampla printre credinciosi (Iacov 3.14-16Dar dacă aveţi în inima voastră pizmă amară şi un duh de ceartă, să nu vă lăudaţi şi să nu minţiţi împotriva adevărului. Înţelepciunea aceasta nu vine de sus, ci este pământească, firească, drăcească. Căci acolo unde este pizmă şi duh de ceartă, este tulburare şi tot felul de fapte rele.). Spun ca era una dintre cele mai mari pentru ca gasesti invidie si in capitolul 3, dar si in capitolul 4. Invidia se cuibarise in credinciosi nu pentru a tranzita, ci pentru a gasi rezidenta. Iacov spune ca acei credinciosi aveau in continuu si in progres aceasta invidie.  Literalmente invidie inseamna sa fierbi ca o oala in clocot, pentru ca cineva are mai mult succes ca tine in ceea ce face sau in ceea ce are.

Pentru ca nu erau in stare sa obtina ceea ce invidiau, acesti credinciosi implicau pe cei invidiati in conflicte. In aceste conflicte, cei invidiati pierdeau ceea ce era de invidiat! Daca nu era obtinut obiectul invidiei, atunci nici cei invidiati nu trebuiau sa-l aibe. Asa arata procesul, dar ce poti invidia in biserica? Salariul pastorului, pozitia de influenta din conducerea bisericii, relatia de prietenie a unuia cu altul, reputatia cuiva, influenta informala pe care o are cineva in grup… toate acestea sunt motive reale de invidie in biserica locala.

Iacov spune ca cei care distrug biserica prin invidie si intrigi se lauda, dandu-se mari cu spiritualitatea lor. Ei nu erau laudati de altii, ca in cazul Tesalonicenilor, ci se laudau cu potentialul care exista in biserica. Pentru a insela mai bine, prezentau biserica si stare lor spirituala in cuvinte de lauda, laude care se rasfrangeau asupra lor in mod inevitabil. Prezentand biserica in culori vii minteau pe ceilalti, dar se minteau pe ei insisi. Lauda de sine mergea mana in mana cu minciuna, asa cum functioneaza si astazi. Pentru ca adresand aceasta problema, Iacov foloseste diateza reflexiva, de fapt spune ca ei se minteau pe ei insisi. De fapt minteau atat de bine incat incepeau sa creada si ei ceea ce minteau.

Politica bisericeasca este cea care impinge pe crestini sa incalce principiile biblice. Iacov spune ca actiunea lor impotriva adevarului revelat este periculoasa si ca trebuie incetata imediat. Principiile biblice ale Vechiului si Noului Testament erau incalcate fara remuscari pentru ca prietenia cu lumea era mai tare decat prietenia cu Dumnezeu. Incalcand principii mai putin grave, rezultatul era ca din ce in ce principiile grave nu mai pareau atat de grave… iar incalcarea lor era doar o problema de timp.

Calomnierea este un rau care vine direct din inima Satanei (Iacov 4.11 – Nu vă vorbiţi de rău unii pe alţii, fraţilor! Cine vorbeşte de rău pe un frate, sau judecă pe fratele său, vorbeşte de rău Legea sau judecă Legea. Şi dacă judeci Legea, nu eşti împlinitor al Legii, ci judecător). Cuvantul Diavol inseamna Calomniator, adica unul care insinueaza anumite lucruri cu scopul de a distruge o reputatie.  Calomnierea in biserica locala fiind in plina desfasurare, Iacov porunceste incetarea imediata a ei. Calomnierea de fapt nu era scopul in sine, ci judecarea care aducea condamnare. Este simplu: pentru ca cineva se interpunea placerilor tale si erai invidios pe succesul sau, incepeai teserea unor intrigi care aveau la baza calomnii aruncate ici colo. Calomnia dupa ce prindea, aducea cu sine judecarea si condamnarea fratelui tau, care ducea implicit la distrugerea sa.

Ceea ce tocmai s-a intamplat este ca politicianul nostru a abrogat Legea Imparateasca: Iubeste pe aproapele tau ca pe tine insuti si a creat o noua lege, Legea Uzurpatorului: Calomniaza pe aproapele tau asa cum NU o faci cu tine insuti! Pana acum nu am auzit pe nimeni sa se calomnieze pe sine insusi! Calomnia vine din inima Diavolului! Insa intrebarea ramane: de ce aproapele tau? Pentru ca daca iti era indepartat nu aveai nici un interes in el, dar te-ai apropiat si ai avut timp sa-l studiezi, asa ca insinuarile tale au logica… logica  Iadului!

Pentru ca tot sistemul sa poata lucra in mod perfect, trebuie ca toate acestea sa se intample intr-un cadru legal care sa iti permita alibiul. Datorita influentei, sau a lipsei bunului simt, sau a banilor (Iacov 5.6 – Aţi osândit, aţi omorât pe cel neprihănit, care nu vi se împotrivea!), sistemul legal din comunitatea de credinta era corupt si la indemana celor puternici. Distrugerea trebuia sa fie legala ca sa nu ridice semne de intrebare! Cel neprihanit opunea rezistenta cat putea, riposta chiar daca glasul lui era redus la tacere. Incercand sa aduca la iveala adevarul, cel neprihanit realizeaza ca rezistenta era in zadar si il lasa pe Dumnezeu sa il razbune, dar pana atunci este condamant si in sfarsit distrus!

Politica bisericeasca iar a invins! Nu este de mirare ca numarul celor care trebuiau impacati cu Dumnezeu este in scadere! Nu este de mirare ca numarul celor neprihaniti este in scadere! Nu este de mirare ca numarul vizitelor la orfani si vaduve este in scadere! Nu este de mirare ca numarul pasajelor din Scriptura care sunt onorate este in scadere! Nu este de mirare ca prezentul este asa cum este.

Prezentul politicii in biserica locala

Dupa ce studiezi radacinile si modul de operare al politicii bisericesti aproape ca nici nu mai indraznesti sa te gandesti la ce recolta sa te astepti in biserica locala. Iacov da indicii clare despre prezentul unei biserici care a permis politicii bisericesti sa submineze rolul ei in lume. Haosul, faptele depravate si conflictele deschise reprezinta capul de tabel pentru acest prezent sumbru.

Dezordinea, haosul, anarhia, nesupunerea la care se refera Iacov nu prezinta un eveniment, ci o stare de fapt(Iacov 3.16 – Căci acolo unde este pizmă şi duh de ceartă, este tulburare şi tot felul de fapte rele). Cand in biserica locala exista partide unde intrigile sunt la ordinea zilei, haosul se instaureaza. De la un numar mare de membrii, o biserica ce promitea mult, ajunge la doar cativa… acei cativa care au fost sforarii perfecti! Ceilalti au plecat demult!

Haosul domneste iar prietenii lumii sunt in asteptarea prazii. Fiecare om care ajunge acolo, intra intre pietrele de moara ale politicii bisericesti. Orice incercare de directionare a haosului in mod biblic va esua. Zelotii moderni aduc in biserica anarhia motivand biblic faptele lor, dar de fapt Biblia nu are nici un efect asupra lor! Duhul Sfant suspina, plange si prelungeste starea de intristare. Capul Bisericii a fost demult decapitat! Orice incercare de a repune pe Domnul Isus in locul pe care il merita este interpretata in mod eronat.

Astfel in aceasta atmosfera incarcata de mirosul mortii orice fapta depravata isi face loc. Orice fapta, oricat de buna ar fi, este nefolositoare din cauza rautatii cu care este incarcata. Cand Iacov indica extinderea acestor fapte depravate foloseste adjectivul nehotarat „toata.” Ceea ce vrea el sa spuna este ca nici cei din lume nu se compara cu crestinii care sunt dedati la fapte pacatoase.

Cand este vorba de fapte depravate ii intrecem si pe pagani! De ce? Pentru ca noi folosim o cunoastere mai profunda a realitatii in scopuri depravate, asa ca suntem mai subtili atunci cand facem raul! Iata cateva exemple de fapte depravate: lupta dupa putere, mintirea autoritatilor, evaziune fiscala, spalare de bani prin biserica, calcarea in picioare a fratilor in scopuri personale, lasitate, necuratia sexuala, consumul de droguri, inselarea partenerilor de afaceri, toate acestea sunt doar unele dintre faptele depravate… lista poate continua!

De fapt prin toate acestea noi transformam biserica in Babel, unde confuzia si depravarea, conflictul si luptele corp la corp faceau parte din normalitate. Biserica Babel… nimeni nu si-ar numi asa biserica locala, dar cand realitatea este aceasta, nu mai conteaza firma, ci doar realitatea.

Conflictul continuu si sporadic este o alta caracteristica a acestei biserici (Iacov 4.1 – De unde vin luptele şi certurile între voi? Nu vin oare din poftele voastre, care se luptă în mădularele voastre?). Aceste conflicte sunt ciondanelile de  partide care au coagulat intreaga biserica intr-un conflict deschis. Certurile pot degenera pe alocurea in lupte de culise, in jigniri, sau chiar in batai. Puterea placerilor senzuale din noi nu trebuie sa fie neglijata! Oriunde este un conflict, exista forte hedonice care stau dupa cortina.

Stiind starea de fapt a credinciosilor Iacov urmarea incetarea acestui stil de viata pacatos. Ceea ce aducea dezonoare lui Dumnezeu trebuia sa inceteze! Inima lui Iacov este sfasiata de durere. O durere nascuta din dragostea lui pentru acesti crestini ce traiau in mod prietenos cu sistemul corupt al lumii.

Sfarsitul politicii in biserica locala

In zilele de azi ne aflam in situatia jenanta in care se gaseau si credinciosii din timpul lui Iacov. Pe de o parte depunem toate eforturile ca sa nu intre lumea in biserica prin moda sau stil de cantare, iar pe de cealalta parte nu mai suntem deranjati demult de invidie, de politica bisericeasca, de conflictele care sfasie bisericile noastre datorita poftelor si placerilor care au fost incalcate. Chiar daca in jur  fratiii nostri, surorile noastre, copii lor, sunt distrusi fizic, emotional, spiritual din cauza intrigilor, dam din cap si ne exprimam durerea pentru ei… dar atat! Maestrii intrigilor scapa nevatamati pe principiul dragostei fratesti!

Inchinandu-se idolilor inimii lor, asa numitii credinciosi genereaza conflicte bisericesti deschise intre ei si distrug nu numai relatii dar si familii intregi. Ajungand sa se urasca unul pe celalalt, membrii bisericii locale sunt tentati sa si omoare daca au ocazia. Uneori cu sange rece, fara nici o jena, fara nici un regret, fac pasi hotarati sa se cunoasca mai bine cu scopul de a obtine cat mai multe informatii! O data ce culegerea de informatii a acumulat destula munitie, sunt gata de razboi!

Infideli, dedublati, aroganti, acesti ucigasi bisericesti sunt nepasatori fata de victimele colaterale, insensibili fata de cei raniti, mereu cu zambetul pe buze, promovand faptele depravate ale lumii cu brutalitate, fiind in starea de ostilitate fata de Duhul lui Dumnezeu. Aparent ei nu au suflet… dar de fapt au sufletul impartit. Aparent ei nu au loialitate fata de cineva… dar de fapt loialitatea lor este doar pentru binele propriu. Ii gasesti in toate pozitiile ecleziastice, dar cel mai bine se ascund in spatele „binelui bisericii.”

La toate acestea Iacov nu poate decat sa transmita imperativele divine celor care practica intriga in biserica locala: Supuneţi-vă dar lui Dumnezeu. Împotriviţi-vă diavolului, şi el va fugi de la voi. Apropiaţi-vă de Dumnezeu, şi El Se va apropia de voi. Curăţiţi-vă mâinile, păcătoşilor; curăţiţi-vă inima, oameni cu inima împărţită! Simţiţi-vă ticăloşia; tânguiţi-vă şi plângeţi! Râsul vostru să se prefacă în tânguire, şi bucuria voastră în întristare:Smeriţi-vă înaintea Domnului, şi El vă va înălţa (Iacov 4.7-10).

Pentru ceilalti crestini care traiesc in imediata apropiere a acestor prieteni ai lumii, Iacov are un alt cuvant: Fraţilor, dacă s-a rătăcit vreunul dintre voi de la adevăr, şi-l întoarce un altul, să ştiţi că cine întoarce pe un păcătos de la rătăcirea căii lui, va mântui un suflet de la moarte, şi va acoperi o sumedenie de păcate (Iacov 4.19,20).

In conditiile acestea strigatul care tasneste din mii de piepturi este: TRAITI EVANGHELIA! OPRITI POLITICA! SLUJITI IMPARATIA!

Imaginea apocaliptica a Iadului

Apoi a urmat un alt înger, al treilea, şi a zis cu glas tare: ,,Dacă se închină cineva fiarei şi icoanei ei, şi primeşte semnul ei pe frunte sau pe mînă,   va bea şi el din vinul mîniei lui Dumnezeu, turnat neamestecat în paharul mîniei Lui; şi va fi chinuit în foc şi în pucioasă, înaintea sfinţilor îngeri şi înaintea Mielului.  Şi fumul chinului lor se suie în sus în vecii vecilor. Şi nici ziua, nici noaptea n’au odihnă cei ce se închină fiarei şi icoanei ei, şi oricine primeşte semnul numelui ei!  (Apoc 14:9-11)

Textul de față anticipează ceea ce înseamnă Iadul pentru cei care aleg să se prosterneze înaintea lui Anticrist și să poarte semnul loialității pentru el în continuu, semn al cărui număr este 666. Această anticipare este pentru oricine ar dori în mod intenționat, nu accidental să facă așa ceva, ceea ce indică ostentația gestului.

Exegeza divină a acestui gest este directă și clară. Oricine dorește să bea vinul imoralității sistemului creat de Anticrist, va bea inevitabil și pocalul mâniei lui Dumnezeu. Chiar dacă acest text se referă la momente viitoare din istoria omenirii, totuși suntem avertizați că spiritul lui Anticrist deja este în lume. Aceasta înseamnă că este valabilă și exegeza acestui gest în ziua de astăzi!

Mânia lui Dumnezeu pentru aceste persoane este nediluată, ceea ce arată faptul că va avea putere deplină când va afecta aceste persoane. Puterea aceasta deplină se manifestă în tortură în foc și sulf înaintea îngerilor și înaintea lui Isus Cristos (Mielul), ceea ce indică pe Dumnezeu Tatăl ca autor al acestei torturi. Ideea populară că Dumnezeu nu este prezent în Iad este greșită, pentru că acest text spune cine o să fie Torționarul Iadului. Dumnezeu este prezent cu mânia Sa nediluată.

Textul indică și durata torturii (cuvântul este tradus de Cornilescu prin chin, dar se traduce prin tortură) eternitatea. Fumul reprezintă realitatea torturii, pentru că nu există fum fără foc. Fumul indică faptul că există rezultate ale torturii, dar nu există un consum! Subiecții torturii vor fi prospeți, gata și total nepregătiți pentru următoarea tortură. Între elementele torturii nu există pauză, sau încetare, iar timpul destinat torturii este ”zi și noapte!”

Pentru câteva minute aș dori să iau locul acelui înger care zbura în zenit. Sunt și eu în centrul atenției voastre, chiar dacă nu am aripi și nu am fața angelică. Mesajul meu însă este asemănător cu cel al îngerului. Evanghelia este aceeași… este eternă! Te chem și eu la pocăință. Poate pentru unii va fi ultima chemare. Poate pentru unii este deja ultimul avertisment. Poate pentru unii este ultimatumul pentru loialitatea față de sistemul lumii, de Babilon.

Sunt sincer cu tine, așa cum am fost întotdeauna. Nu îmi cer scuze pentru ceea ce am să-ți spun acum. Dacă nu te pocăiești în mod autentic înaintea lui Dumnezeu, dacă nu te lași de minciunile tale, dacă nu renunți să-l mai păcălești pe Dumnezeu, vei simți pe pielea ta focul, sulful și tortura. Va ieși fum din tine, dar nu o să te consumi niciodată! Vei fi proaspăt, vei fi gata, vei fi total nepregătit pentru ceea ce urmează, nu va exista pauză, nu va exista răcorire, nu va exista intimitate, ci vei fi torturat, vei fi torturată înaintea îngerilor și înaintea lui Isus Cristos, Mielul lui Dumnezeu!

Pocăința sau ne-pocăința ta de acum va indica ce se va întâmpla cu tine în ora judecății. Din tine iese ori glorie, ori fum! Ceva tot iese… întrebare este CE?

Vrei ca fumul tău să se împletească împreună cu cel al lui Hitler sau Bin Laden? Accepți să fii torturat cot la cot cu vedetele prono sau cu ucigașii în serie? Te-ai născut pentru a fi pârlit împreună cu dracii care au ieșit din Îndrăcitul din Gadara?

Satan – o persoana insistenta care vrea sa te distruga

Apocalipsa 12.12   Vai de voi, pămînt şi mare! Căci diavolul s’a pogorît la voi, cuprins de o mînie mare, fiindcă ştie că are puţină vreme.

Capitolul 12 din Apocalipsa prezinta motivatia lui Satan de a fi o persoana neobosita in a ne distruge prin inselaciunea de care este capabil. Insistenta lui se vede din intentia lui din toate veacurile. Tinta lui a fost sa-L distruga pe Mesia, dar el nu face ce vrea. Dumnezeu in providenta Lui este implicat direct in stricarea planurilor lui Satan. In insistenta lui, Satan este limitat de Dumnezeu prin diferite modalitati eficiente. In cazul Domnului Isus providenta s-a manifestat prin Inaltarea lui Isus la ceruri, care pe langa posibilitatea Pogorarii Duhului Sfant a avut si sensul accidentarii insistentei lui Satan. Pentru ca Mesia a scapat, Satan s-a reorientat spre Israel si si-a varsat si isi va varsa furia pe ei.

Insistenta lui Satan este proverbiala prin faptul ca desi va pierde accesul in cer datorita razboiului provocat de Arhanghelul Mihail, totusi el incearca sa profite chiar si in limitarea accesului (8), a timpului (12) si a actiunilor sale pe pamant (14-17). De Satan nu scapi cu una cu doua! Chiar daca are cea mai mica posibilitate de actiune, nu este descurajat, ci o exploateaza la maximum! El nu se lasa! Mania lui Satan (thumos – gr.) este un raspuns bazat pe emotii puternice, nu pe ratiune, asa cum este cea a lui Dumnezeu. Furia lui Satan este o izbucnire de manie care ii impaienjeneste ochii si il face sa actioneze nebuneste!

Insistenta lui Satan vine si din caracterul sau prezentat atat de succint si de sugestiv in vesetul 9 din Apocalipsa 12:

  • cruzime extremă (Dragonul Roșu) – nemilos (până și criminalii au milă… el nu)
  • determină oamenii să păcătuiască (Sarpele Antic)
  • calomniază (Diavolul) = distruge reputația prin acuze
  • adversar al tot ce este sfințenie (Satan)
  • înșelător = păcălește oamenii pentru a-i distruge
  • acuzator neobosit = înaintea lui Dumnezeu zi și noapte

Ești parte din rezistența pe pământ a unui conflict universal, care se consuma pe zi ce trece. Nu este un accident faptul că ești presat în fiecare zi să păcătuiești. În spatele acestor presiuni fantastice este o persoană neobosită incapabilă de milă, croită să te distrugă prin atragerea ta în păcat, pentru a distruge reputația ta și a lui Dumnezeu prin acuzele pe care le aduce înaintea cerului.

Nu cred că ești conștient de magnitudinea păcatului tău! Altfel nu l-ai mai face. Dai dovadă de credința într-un har ieftin dacă spui că păcătuiești pentru tot știi că vei fi iertat! Ceva nu este în regulă cu tine! Păcatul tău are rezonanțe atât pe pământ cât și în ceruri!

Te-ai pus cu cine nu trebuie! Satan nu obosește în a te distruge! De fapt îi face plăcere! Când te vede distrus pentru păcatul tău, nu are nici o milă. El nu spune: Săracul de el, mi-e milă că și-a distrus viața. Mi-e milă că șia distrus cariera! Mi-e milă că și-a distrus familia. MI-e milă că a distrus biserica. Ia uite-te la el cum plânge… ia uite-te la ea cum se chinuie… De data asta te iert… dar data viitoare nu o să-ți mai dau șansa aceasta!

Satan a muncit mult, a plănuit zi și noapte ca tu să fii înselat. Ți-a băgat tot felul de gânduri despre care toți îți spun că nu sunt normale. A creat cadrul perfect ca tu să păcătuiești. A cercetat de ani de zile care este punctul tău slab. Și acum când ai fost înșelat, crezi că vei scăpa IEFTIN?

Acum este momentul să acuze public în ceruri pe Dumnezeul care pretinde că îți este Tată! Păcatul tău cade greu pe obrazul lui Dumnezeu! Îngerii sunt uimiți cum Dumnezeu poate avea așa copii!

Ca tu să beneficiezi de sîngele Mielului trebuie să te pocăiești cu adevărat. Adică să realizezi fapta ta nu doar din perspectiva vieții tale, ci din perspectiva altor vieți rănite și distruse, din perspectiva unui cer care rămâne uimit cum păcătuiești atât de ușor,  din perspectiva  mărturiei tale care este distrusă, din perspectiva faptului că iubești mai tare păcatul tău decât pe Dumnezeu

Te provoc să trăiești o viață în care moartea să nu survină datorită păcatului tău, ci datorită loialității tale pentru Isus. Dumnezeu îți cere închinarea vieții tale. N-o mai sacrifica pentru Dragonul Roșu!

Diferente majore dintre bisericile trezite si cele adormite

,,Ştiu faptele tale: că îţi merge numele că trăieşti, dar eşti mort. Veghează, şi întăreşte ce rămîne, care e pe moarte, căci n’am găsit faptele tale desăvîrşite înaintea Dumnezeului Meu.  (Apocalipsa 3:1-2)

Bisericile trezite sunt intr-o continua schimbare, cele adormite nu au nevoie.

Bisericile trezite au o multime de copii galagiosi, cele adormite sunt dominate de liniste.

Bisericile trezite totdeauna cheltuie mai mult decat au venituri, cele adormite au venituri mai mari decat au visat vreodata sa cheltuie.

Bisericile trezite se imbunatatesc in continuu pentru viitor, cele adormite traiesc din gloria trecutului.

Bisericile trezite umbla prin credinta, cele adormite opereaza prin vedere.

Bisericile trezite sunt concentrate pe oameni, cele adormite pe programe.

Bisericile trezite sunt pline de oameni care daruiesc cu bucurie, cele adormite cu oameni care dau doar bacsis.

Bisericile trezite obisnuiesc sa viseze in stil mare pentru Dumnezeu, cele adormite sunt rascolite de cosmaruri.

Bisericile trezite nu au expresia „nu se poate” in dictionarul lor, bisericile adormite nu au decat aceasta expresie.

Bisericile trezite evanghelizeaza, cele adormite fosilizeaza.